Noi date, la dispozitie, vin sa completeze un cadru istoric ramas pana acum in umbra, din motive mai putin obiective.
Domnia lui Radu Negru este una ce se suprapune din punct de vedere al timpului cu domniile lui Thocomerius, a lui Basarab I si Radu I, ceea ce a facut pe multi sa renunte la cercetari, considerand datele ambigue , in favoarea unor date clare ale domniilor contemporane sus numite.
Dupa o noua runda de cercetari intreprinsa , am descoperit ca in anul 1326 , la Oradea a fost consemnat de cronici Negru Voda, ori acest lucru vine sa arate ca teritoriul feudei acestui domnitor roman nu era acelasi cu teritoriul familiei lui Basarab. Mai mult constructia unei tari noi pe Dambovita , conform cronicii Cantacuzinesti , nu exclude deplasarile lui Radu Negru in sudul Dunarii, iar anul 1328 vine sa puncteze acest lucru, regasind figura lui Radu in teritoriul Istriei si Croatiei, unde romanii de acolo il pomenesc ca domn al lor.
O completare importanta a cadrului vine sa fie intregita din istoria italienilor, care consemneaza ca odata cu caderea statului Asanestilor s-a inregistrat si caderea regatului Ungariei, ori acest lucru plaseaza pe Radu ca domn roman ce si-a manifestat autoritatea atat in Transilvania la Oradea cat si in Istria Croatiei, adica o tara romaneasca ce cuprindea sigur Transilvania si Crisana , partea de vest a Munteniei , sudul Dunarii cu teritoriile fostei Yugoslaviei .
Cele trei puncte gasite in documente sunt minime dar suficiente pentru trasarea hartii Tarii Romanesti conduse de Radu Negru precum si datele in care a functionat acest stat : initierea lui in 1290, atestarea in 1326 la Oradea si 1328 pe Istria in Croatia.
Si faptul ca Radu Negru purta si numele de mare Hertzeg , ne indica si teritoriul de legatura intre Istria si Transilvania , adica Bosnia-Herzegovina, singura Herzegovina ramasa cu acest nume pana in zilele noastre. In Transilvania s-a pastrat numele de tara Hategului, singurul nume mai apropiat de Herzeg.
Contextul timpului arata ca papalitatea a sustinut pe Robert D'Anjou al Ungariei in misiunea lui de a supune Valahia, probabil pentru a acoperi vidul unei puteri nefavorabile Vaticanului, dar de care a profitat Radu Negru in perioada de dupa Asanesti.
Anul 1330 lupta de la Posada cu Basarab I , face ca Radu sa nu existe in cronici , acesta fiind pomenit doar cu doi ani in urma pe Croatia ! Si atunci se poate stabili ca Robert D'Anjou a pornit la lupta doar dupa ce Radu Negru a murit ?
Si mai e ceva ! Ca sa ajungi din Oradea in Istria Croatiei , drumul cel mai scurt pentru Radu era prin Budapesta , dar acest fapt, desigur, poate fi considerat o speculatie . Dar sa fi fost tocmai aceasta deplasare a lui Radu Negru de la Oradea la Istria Croata , motivul declansarii conflictului de la Posada , prin care se spera ca statul feudal al Radu Negru sa fie inconjurat pe la spate de Ungaria prin Muntenia, iar ca urmare a invaziei Transilvaniei si in urma presiunilor papale prin Ragusa , acesta sa accepte vasalitatea Romei catolice ? Nu exista niciun document care sa admita acest lucru si nu exista nici alt document care sa admita ca Radu Negru ar fi fost mort inainte de 1330, intrucat dupa Posada , Radu I ramane si el contemporan cu Radu Negru.
In principiu , putem afirma pe baza datelor la dispozitie ca, Radu a avut o domnie de cel putin 38 de ani , si ca Posada este punctul de la care Basarabii cresc in memoria valahilor , iar Radu ar ramane cumva intr-un con de umbra pana la sfasitul domniei lui .Tocmai aceste date despre Basarab I, ce avea capitala la Vicina (Iaccea) si care este pomenit de Genovezi ca fiind cel care controla Dunarea pana la izvoarele acesteia, arata ca Radu Negru mai putea sa-si afirme autoritatea , in ultima perioada a vietii sale, pe teritoriile din Sudul Dunarii, fapt ce determina ca Valahia pe care o conducea sa-i poarte numele: Valahia lui Negru sau Valahia Neagra (Morovalahia in cronici Venetiene si Ragusane).
Domnia lui Radu Negru este una ce se suprapune din punct de vedere al timpului cu domniile lui Thocomerius, a lui Basarab I si Radu I, ceea ce a facut pe multi sa renunte la cercetari, considerand datele ambigue , in favoarea unor date clare ale domniilor contemporane sus numite.
Dupa o noua runda de cercetari intreprinsa , am descoperit ca in anul 1326 , la Oradea a fost consemnat de cronici Negru Voda, ori acest lucru vine sa arate ca teritoriul feudei acestui domnitor roman nu era acelasi cu teritoriul familiei lui Basarab. Mai mult constructia unei tari noi pe Dambovita , conform cronicii Cantacuzinesti , nu exclude deplasarile lui Radu Negru in sudul Dunarii, iar anul 1328 vine sa puncteze acest lucru, regasind figura lui Radu in teritoriul Istriei si Croatiei, unde romanii de acolo il pomenesc ca domn al lor.
O completare importanta a cadrului vine sa fie intregita din istoria italienilor, care consemneaza ca odata cu caderea statului Asanestilor s-a inregistrat si caderea regatului Ungariei, ori acest lucru plaseaza pe Radu ca domn roman ce si-a manifestat autoritatea atat in Transilvania la Oradea cat si in Istria Croatiei, adica o tara romaneasca ce cuprindea sigur Transilvania si Crisana , partea de vest a Munteniei , sudul Dunarii cu teritoriile fostei Yugoslaviei .
Cele trei puncte gasite in documente sunt minime dar suficiente pentru trasarea hartii Tarii Romanesti conduse de Radu Negru precum si datele in care a functionat acest stat : initierea lui in 1290, atestarea in 1326 la Oradea si 1328 pe Istria in Croatia.
Si faptul ca Radu Negru purta si numele de mare Hertzeg , ne indica si teritoriul de legatura intre Istria si Transilvania , adica Bosnia-Herzegovina, singura Herzegovina ramasa cu acest nume pana in zilele noastre. In Transilvania s-a pastrat numele de tara Hategului, singurul nume mai apropiat de Herzeg.
Contextul timpului arata ca papalitatea a sustinut pe Robert D'Anjou al Ungariei in misiunea lui de a supune Valahia, probabil pentru a acoperi vidul unei puteri nefavorabile Vaticanului, dar de care a profitat Radu Negru in perioada de dupa Asanesti.
Anul 1330 lupta de la Posada cu Basarab I , face ca Radu sa nu existe in cronici , acesta fiind pomenit doar cu doi ani in urma pe Croatia ! Si atunci se poate stabili ca Robert D'Anjou a pornit la lupta doar dupa ce Radu Negru a murit ?
Si mai e ceva ! Ca sa ajungi din Oradea in Istria Croatiei , drumul cel mai scurt pentru Radu era prin Budapesta , dar acest fapt, desigur, poate fi considerat o speculatie . Dar sa fi fost tocmai aceasta deplasare a lui Radu Negru de la Oradea la Istria Croata , motivul declansarii conflictului de la Posada , prin care se spera ca statul feudal al Radu Negru sa fie inconjurat pe la spate de Ungaria prin Muntenia, iar ca urmare a invaziei Transilvaniei si in urma presiunilor papale prin Ragusa , acesta sa accepte vasalitatea Romei catolice ? Nu exista niciun document care sa admita acest lucru si nu exista nici alt document care sa admita ca Radu Negru ar fi fost mort inainte de 1330, intrucat dupa Posada , Radu I ramane si el contemporan cu Radu Negru.
Atestari teritoriale : 1290-Fagaras, 1300-Campulung, 1326-Oradea, 1328-Istria |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu