Avertisment romanesc impotriva politicilor anti-romanesti
La reuniunea ministrilor Afacerilor Europene, Romania a blocat luarea unei decizii privind candidatura Serbiei la UE, in pofida recomandarilor majoritatii tarilor membre.
Aceasta miscare, desi pare o surpriza pentru neavizati, nu i-a luat prin surprindere pe cei care au urmarit cu atentie evolutia relatiilor romano-sarbe rezultate din atitudinea autoritatilor de la Belgrad fata de minoritatea romanilor din Serbia.
Titus Corlatean, presedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului si senatorul PDL Viorel Badea presedintele Comisiei senatoriale pentru Romanii de Pretutindeni au atentionat de cateva luni ca o asemenea masura devine foarte probabila daca vor continua persecutiile si intensificarea politicii de deznationalizare impotriva comunitatii romanesti.
Titus Corlatean a atras atentia la Bruxelles impotriva politicilor anti-romanesti ale guvernului sarb aflate in total dezacord cu standardele europene si a semnalat posibilitatea ca Romania sa declanseze mecanismul de blocare a deciziei privind admiterea Serbiei in UE pana la reglementarea situatiei care-i afecteaza pe conationalii nostri.
In totala contradictie cu atitudinea ferma a celor doi senatori, “reprezentantul de diaspora” Wiliam Branza deputatul PDL, presedintele PDL-Diaspora a avut cuvinte de lauda la adresa administratiei sarbe privind modul de abordare de catre aceasta a problemei minoritatii romane. Si aceasta in timp ce autoritatile au dus o campanie acerba de intimidare, amenintari, interdictii de manifestare a libertatii de exprimare si slujire in limba romana, mergand pana la musamalizarea atacurilor directe impotriva etnicilor romani.
Intrebarea care se pune in cazul acestui “reprezentant” este: “Oare ce interese ati avut domnule Wiliam Branza pentru a musamaliza aceasta poltica antiromaneasca? Pe cine serviti dumneavoastra domnule deputat, pe romani, sau pe sarbi?”
Daca guvernul sarb a crezut, in stilul tipic balcanic ca “merge si asa” cu intrarea automata in UE, atitudinea ferma si demna a Romaniei in apararea comunitatilor romanesti, demonstreaza ca relatiile dintre tari, dintre vecini, chiar dintre tari prietene trebuie sa se bazeze pe respectul reciproc si pe protejarea concetatenilor tarilor noastre, a drepturilor lor de afirmare culturala si spirituala fara avantaje dar si fara obligatii suplimentare.
Politica aceasta a Romaniei care foloseste parghiile ce-i stau la indemana ca membru UE, trebuie sa devina un avertisment extrem de serios si impotriva altor vecini care procedeaza discriminatoriu la adresa comunitatilor romanesti.
Si aici ma refer la Ucraina, unde recentul episod de la Hagi-Curda este extrem de elocvent pentru politica anti-romaneasca a autoritatilor de la Kiev. Vecinii nostri de la rasarit trebuie sa fie foarte atenti in viitor la atitudinea pe care o vor adopta atat fata de comunitatea romaneasca, cat si la politica de buna vecinatate si intelegere fata de Romania, stat de a carei disponibilitate va depinde adminterea lor in Uniunea Europeana.
In acelasi timp, fortele politice de la Chisinau care spera sa ajunga la putere promovand un discurs anti-romaneasc prin care incita la atitudini profund daunatoare in relatiile normale dintre frati, la fel ca si politicienii puterii care prefera sa promoveze si sa mentina diviziunea anormala a societatii romanesti basarabene, trebuie sa inteleaga faptul ca se pot gasi in situatia de a se auto-izola sau de a fi izolati, indiferent de evolutia politica interna din Basarabia.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu