LITERATURA ARMÂNEASCÂ
primita de la : ANDON KRISTO , Macedonia
“Numirlu a ânvitaţloru a noştri care s-aibâ unâ
idhei, ş-n'icâ s-dzâtemu, ti literatura dialectalâ,
easti dipu n’icu. Aproapea ca poţ sâ-l’i misuri pi
dzeadziti.
Ânviţaţ cari cunoscu literatura xeanâ cu tuti
minutişurli,nu s-pidipsirâ ici niţi macari s-şuţâ
frandzâli la unâ carti ngrapsitâ pi dialectu.Tru
tratatili di istorie a literaturâl’iei românâ niţi un
zbor ti literatura dialectalâ armâneascâ, ca cum aestâ
niţi nu easti"- ngrâpsea la anlu 1940 Sterie Diamandi, tru
ahurhita a capitolui mutrinda literatura armâneascâ dit
cartea a lui "Oamin’i ş-aspecti dit istoria a
armân’iloru", tipusitâ Bucureşti la anlu 1940.
Di atumţea tricurâ cama di 60 di an’i, iara literatura
armâneascâ nica armâni unâ dumeni nimutritâ aproapea
ici tru literaturli balcaniţi ş-romaniţi. Prica
spiritualâ a unâl’iei farâ ţi va s-intrâ tru
patrimoniul european, ş-caţe nu, universal easti nica
ş-adzâ alâsatâ diunâparti ş-cu chirolu easti
piricl’iu s-nu mata hiba adavgatâ şi s-hibâ agârşitâ
ti daima.
Maca literatura folcloricâ armâneascâ fu studiatâ di
cercetători andicra di aţea daco-româneascâ
ş-balcanicâ, literatura cultâ armâni dipu agârşitâ.
I
Amintarea a literaturâl’iei cultâ armâneascâ fu
ândrupatâ di dişcl’idearea a protilor şcoli
româneşti tru horli ş-casabadzl’ii armâneşti tru
Amirăril’ia Ânturţeasca. Di aoa işirâ proţl’i
anviţaţ armân’i , care chiro di ma multu di 50 di
an’i tipusira jurnali, revisti, almanahuri ş-calendari ti
connaţional’i a lor.Tru frândzâli a lor vidzurâ
lun’ina a stampâl’iei pi ninga creaţii folcloriţi
ş-creaţii orighinali.
Prota publicaţie di aestâ turlii fu "Fraţil'a întru
dreptate", a curi prot numir işi la 22 di marţu 1880
Bucureşti.
Tru ahurhitâ literatura armâneascâ avea un caractir
didactic ş-di propagandâ naţionalâ`, iara nâscânţâ
di aeşti proţ scriitori armasirâ maş tru scara ma
n’ica di versificatori ica gazetari, cum furâ Andrei
Bagav, I.Arginteanu, Iotta,etc. Protlu autor cari agiumsi
cunuscut easti Mihail Nicolescu, autorlu a poeziil’iei
"Sclavlu", cari, bâgatâ pi noti cunuscu unâ mari
arâspândeari tru comunitaţli armâneşti cu numa:
“Spuni-n’i bre gione”
La anlu 1888, Costa Belemace tipusi tru revista "Macedonia"
poezia "Dimândarea pârinteascâ", cari, tru şcurtu chiro
agiumsi unâ alithia "Marseillaise" a armân’iloru. Ea
l-feaţi avdzâtu ş-nimuritor pi poet care agiumsi s-hibâ
luyursitu trubadurlu naţional a armân’iloru.
Pârinteasca dimândare
Nâ sprigiurâ cu foc mare,
Fraţ di muma şi di-un tatâ,
Noi Armân’i di eta toatâ.
Di sum plocili di murminţâ
Strigâ a noştri bun’i pârinţâ:
"Blâstem mari s-aibâ-n casâ
Cari di limba lui si-alasâ.
Care-şi lasâ limba lui
S'-lu ardă pira focului,
Si s-dirinâ yiu pri loc,
Si-l'i si frigâ limba-n foc.
El n- vatra-l'i pârinteascâ
Fumeal'ia s-nu-ş hâriseascâ;
Di fumel'i curun’i s-nu başe,
Nat -n leagăn si nu -nfaşe.
Care fudze de-a lui mumâ
Şi di pârinteasca-l'i numâ,
Fugă-l'i doara Domnului
Şi dulţeamea somnului!"
Prit acriştearea a numirlui di tipuseri armâneşti tru
decheniili ţi vinirâ tinira literaturâ armâneascâ
cultâ avu câbilea sâ s-arâspândeascâ şi s-agiungâ
cunuscutâ tru comunitâţli armâneşti. Alti publicaţii
armaneşti dit aţel chiro eara "Gazeta
Macedoniei"(1897-1901), "Revista Pindului" (1898-1899),
cumândusitâ di marli poet clasic armân Nuşi Tulliu, tru
cari ş-tipusi multi di poeziili a lui.Tru ahurhita a
secului XX işirâ ş-alti revisti: "Fraţil’iia",
cumândusita di Nicolae Batzaria (1901-1902), "Lumina", care
işi Bituli (1903-1908), tipusitâ di corpul didactic
ş-biseriches-cu, "Graiu bun" (1906), cumândusitâ di
scriitorlu armân Marcu Beza, "Lilicea Pindului"(1910-1911),
"Peninsula Balcanică", "Flambura", care s-tipusi Sârunâ
(1912-1914) ş-multi alti cari, di nispetea a condiţiilor
finaciari slabi, nu puturâ s-iasâ chiro cama lungu.
S-tipusea ma multu ,poezie, ama ş-prozâ şcurtâ. Apostol
Carafoli,profesor Ianina are scriatâ ş-dauâ piesi di
teatru: "Piruşana" ş-"Furl’ii", iara C.Cosmescu feaţi
ma multi adaptări dupa Moliere, tute aeste producţii
dramatiţe hiinda giucati pi sţeni andreapti tru sculiili
dit Machidunia istoricâ.
Tru chirolu di la bitisita a secului XIX ş-pân di doilu
polim mondial işi tru migdani una pleiadâ di scriitori
armân’i luyursitâ ca bârnul a clasiţlor.
Dit aeşti l’i-aduţem aminte Nuşi Tulliu, Marcu Beza,
Nicolae Batzaria,Tache Caciona,George Murnu,Nicolae Velo,
Zicu Araia,Ion Foti,Vasile Papa Ianuşi ş-George Ceara.
Nâşi s-amintarâ ş-tricurâ ficiuramea tru horli
armâneşti di la sud di Dunâ, cunuscanda di aproapea
folclorlu, bana di cathe dzuuâ, idealurli naţionali
ş-evenimentili ligati di istoria a armân’iloru.
Una parti di nâşi: Nuşi Tulliu, Nicolae Batzaria, Marcu
Beza,ş-alţâ ngrâpsirâ ş-pi limba româneascâ, fârâ
ama s-agiungâ la idyia scarâ artisticâ cu aţeali
ngrâpsiti armâneaşti.
Una excepţie fu George Murnu, care amintă un loc ahoria
tru literatura româneasca prit striduţerli fârâ
pareacl’i tu literatura mondialâ a epopeilor homeriţi
"Iliada" ş-"Odisseia". El easti ş-autorlu a
muşatâl’iei poezii "Picurar-lu", cari nâ aduţi dininti
unâ ntreagâ lumi ş-dişteaptâ tru suflitlu a cathi unui
armân nostalghia a unui paradhis ţi chiru.
primita de la : ANDON KRISTO , Macedonia
“Numirlu a ânvitaţloru a noştri care s-aibâ unâ
idhei, ş-n'icâ s-dzâtemu, ti literatura dialectalâ,
easti dipu n’icu. Aproapea ca poţ sâ-l’i misuri pi
dzeadziti.
Ânviţaţ cari cunoscu literatura xeanâ cu tuti
minutişurli,nu s-pidipsirâ ici niţi macari s-şuţâ
frandzâli la unâ carti ngrapsitâ pi dialectu.Tru
tratatili di istorie a literaturâl’iei românâ niţi un
zbor ti literatura dialectalâ armâneascâ, ca cum aestâ
niţi nu easti"- ngrâpsea la anlu 1940 Sterie Diamandi, tru
ahurhita a capitolui mutrinda literatura armâneascâ dit
cartea a lui "Oamin’i ş-aspecti dit istoria a
armân’iloru", tipusitâ Bucureşti la anlu 1940.
Di atumţea tricurâ cama di 60 di an’i, iara literatura
armâneascâ nica armâni unâ dumeni nimutritâ aproapea
ici tru literaturli balcaniţi ş-romaniţi. Prica
spiritualâ a unâl’iei farâ ţi va s-intrâ tru
patrimoniul european, ş-caţe nu, universal easti nica
ş-adzâ alâsatâ diunâparti ş-cu chirolu easti
piricl’iu s-nu mata hiba adavgatâ şi s-hibâ agârşitâ
ti daima.
Maca literatura folcloricâ armâneascâ fu studiatâ di
cercetători andicra di aţea daco-româneascâ
ş-balcanicâ, literatura cultâ armâni dipu agârşitâ.
I
Amintarea a literaturâl’iei cultâ armâneascâ fu
ândrupatâ di dişcl’idearea a protilor şcoli
româneşti tru horli ş-casabadzl’ii armâneşti tru
Amirăril’ia Ânturţeasca. Di aoa işirâ proţl’i
anviţaţ armân’i , care chiro di ma multu di 50 di
an’i tipusira jurnali, revisti, almanahuri ş-calendari ti
connaţional’i a lor.Tru frândzâli a lor vidzurâ
lun’ina a stampâl’iei pi ninga creaţii folcloriţi
ş-creaţii orighinali.
Prota publicaţie di aestâ turlii fu "Fraţil'a întru
dreptate", a curi prot numir işi la 22 di marţu 1880
Bucureşti.
Tru ahurhitâ literatura armâneascâ avea un caractir
didactic ş-di propagandâ naţionalâ`, iara nâscânţâ
di aeşti proţ scriitori armasirâ maş tru scara ma
n’ica di versificatori ica gazetari, cum furâ Andrei
Bagav, I.Arginteanu, Iotta,etc. Protlu autor cari agiumsi
cunuscut easti Mihail Nicolescu, autorlu a poeziil’iei
"Sclavlu", cari, bâgatâ pi noti cunuscu unâ mari
arâspândeari tru comunitaţli armâneşti cu numa:
“Spuni-n’i bre gione”
La anlu 1888, Costa Belemace tipusi tru revista "Macedonia"
poezia "Dimândarea pârinteascâ", cari, tru şcurtu chiro
agiumsi unâ alithia "Marseillaise" a armân’iloru. Ea
l-feaţi avdzâtu ş-nimuritor pi poet care agiumsi s-hibâ
luyursitu trubadurlu naţional a armân’iloru.
Pârinteasca dimândare
Nâ sprigiurâ cu foc mare,
Fraţ di muma şi di-un tatâ,
Noi Armân’i di eta toatâ.
Di sum plocili di murminţâ
Strigâ a noştri bun’i pârinţâ:
"Blâstem mari s-aibâ-n casâ
Cari di limba lui si-alasâ.
Care-şi lasâ limba lui
S'-lu ardă pira focului,
Si s-dirinâ yiu pri loc,
Si-l'i si frigâ limba-n foc.
El n- vatra-l'i pârinteascâ
Fumeal'ia s-nu-ş hâriseascâ;
Di fumel'i curun’i s-nu başe,
Nat -n leagăn si nu -nfaşe.
Care fudze de-a lui mumâ
Şi di pârinteasca-l'i numâ,
Fugă-l'i doara Domnului
Şi dulţeamea somnului!"
Prit acriştearea a numirlui di tipuseri armâneşti tru
decheniili ţi vinirâ tinira literaturâ armâneascâ
cultâ avu câbilea sâ s-arâspândeascâ şi s-agiungâ
cunuscutâ tru comunitâţli armâneşti. Alti publicaţii
armaneşti dit aţel chiro eara "Gazeta
Macedoniei"(1897-1901), "Revista Pindului" (1898-1899),
cumândusitâ di marli poet clasic armân Nuşi Tulliu, tru
cari ş-tipusi multi di poeziili a lui.Tru ahurhita a
secului XX işirâ ş-alti revisti: "Fraţil’iia",
cumândusita di Nicolae Batzaria (1901-1902), "Lumina", care
işi Bituli (1903-1908), tipusitâ di corpul didactic
ş-biseriches-cu, "Graiu bun" (1906), cumândusitâ di
scriitorlu armân Marcu Beza, "Lilicea Pindului"(1910-1911),
"Peninsula Balcanică", "Flambura", care s-tipusi Sârunâ
(1912-1914) ş-multi alti cari, di nispetea a condiţiilor
finaciari slabi, nu puturâ s-iasâ chiro cama lungu.
S-tipusea ma multu ,poezie, ama ş-prozâ şcurtâ. Apostol
Carafoli,profesor Ianina are scriatâ ş-dauâ piesi di
teatru: "Piruşana" ş-"Furl’ii", iara C.Cosmescu feaţi
ma multi adaptări dupa Moliere, tute aeste producţii
dramatiţe hiinda giucati pi sţeni andreapti tru sculiili
dit Machidunia istoricâ.
Tru chirolu di la bitisita a secului XIX ş-pân di doilu
polim mondial işi tru migdani una pleiadâ di scriitori
armân’i luyursitâ ca bârnul a clasiţlor.
Dit aeşti l’i-aduţem aminte Nuşi Tulliu, Marcu Beza,
Nicolae Batzaria,Tache Caciona,George Murnu,Nicolae Velo,
Zicu Araia,Ion Foti,Vasile Papa Ianuşi ş-George Ceara.
Nâşi s-amintarâ ş-tricurâ ficiuramea tru horli
armâneşti di la sud di Dunâ, cunuscanda di aproapea
folclorlu, bana di cathe dzuuâ, idealurli naţionali
ş-evenimentili ligati di istoria a armân’iloru.
Una parti di nâşi: Nuşi Tulliu, Nicolae Batzaria, Marcu
Beza,ş-alţâ ngrâpsirâ ş-pi limba româneascâ, fârâ
ama s-agiungâ la idyia scarâ artisticâ cu aţeali
ngrâpsiti armâneaşti.
Una excepţie fu George Murnu, care amintă un loc ahoria
tru literatura româneasca prit striduţerli fârâ
pareacl’i tu literatura mondialâ a epopeilor homeriţi
"Iliada" ş-"Odisseia". El easti ş-autorlu a
muşatâl’iei poezii "Picurar-lu", cari nâ aduţi dininti
unâ ntreagâ lumi ş-dişteaptâ tru suflitlu a cathi unui
armân nostalghia a unui paradhis ţi chiru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu