Constatarea Cetăţeniei Române pentru locuitorii din Basarabia, Bucovina de Nord
si Ţinutul Herţa
Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neinputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la graduşl III, la cerere pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română. Acestea sunt prevederele art.11 aliniatul 1 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991.
În temeiul art.11 aliniatul 1 din legea cetăţeniei, pot să depună cerere la redobândire a cetăţeniei române şi locuitorii din Basarabia şi Bucovina de Nord, care sau născut pe teritoriul României până la 28 iunie 1940 precum şi descendenţii acestora până la gradul III.
Nu cred că e corect ca Românii din Basarabia şi Bucovina de Nord să depună cerere pentru a redobândi cetăţenia română pe care aceştea nu a pirdut-o, nu au renunţat la ea şi nu au fost lipsiţi de această cetăţenie sub nici o altă formă. Conform prevederilor art. 5 aliniatul (1) din Constituţia României – Cetăţenia Română se dobândeşte se pierde în condiţiile prevăzute de Legea organigă. Nici o lege organică specială adoptată de Romănia de la 1940 şi până în prezent nu prevede lipsirea de cetăţenie română a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord. Mai mult ca atât practic toţi locuitorii din Basarabia născuţi de la 27 martie 1918 şi până la 28 iunie 1940 precum şi descendenţii acestora până la gradul III au dobândit cetăţenia română prin naştere. Conform art.5 aliniatul (2) din Constituţia Romaniei – Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere. Cum puteau să pieardă locuitorii din Basarabia şi Bucovina de Nord câetăţenia română dacă au dobândit-o prin naştere pe teritoriul Romaniei şi Legea fundamentală a României nu permite retragerea cetăţeniei române aceluia care a dobândit-o prin naştere. Mai mult ca atât în art 2 al Legii nr.793 din 04 septembrie 1941 „Cu privire la recunoaşterea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovina de Nord” publicată în Monitorul Oficial a Romaniei nr.126 din 04.09.1941 şi Regulamentul nr. 15 Cu privire la constatarea ceăţeniei române pentru locuitorii din Basarabia şi Bucovina de Nord din 26 mai 1942 publicat în monitorul Oficial al Romaniei nr.119 din 26 mai 1942 ( Legi neabrogate până în prezent) se spune clar că „Au fost şi sunt cetăţeni români toţi locuitorii din Basarabia şi Bucovina de Nord care până la 28 iunie 1940 se bucurau de naţionalitatea romănă. Sunt de asemenea cetăţeni români copii născuţi pe acest teritoriu din părinţi cetăţeni români până la 28 iunie 1940 şi după această dată.
După 27 august 1991 locuitorii din teritoriile ocupate de URSS, (se are în vedere, Basarabia şi Bucovina de Nord) în urma consecinţilor pactului Molotov Rebentrop trebuia la cerere repuşi în drepturile lor cetăţeneşti, printr-o simplă acţiune depusă în instanţa de judecată, pentru a li se constata cetăţenia română în temeiul înscrisurilor depuse la cerere raportate la lege nr 793 din 04.09.1941, regulamentul nr.15 sus menţionat, Legea nr.21/1991 şi Constituţia Romaniei şi nu redobândirea aşa cum prevede art.11 din Legea specială.
Constatarea acestui fapt se poate face printr-o decizie a instanţei de judecată deoarece:
1. Procedura de constatare a unui fapt este dată în competenţa instanţelor de judecată art. 331 şi următoarele Cod de Procedură Civilă, şi nu poate aduce atingerea procedurilor de dobândire, redobândire a cetăţeniei prin acordare la cerere prevăzută de Legea nr.21/1991. Dobândesc cetăţenia română la acordare prin cerere cei care nu au avut-o nici odată şi nici descendenţii acestora nu au avut legătură cu statul român prin cetăţenie. Redobândesc cetăţenia română la acordare prin cerere, cei care au fost cetăţeni români, dar au pierdut-o din motive neinputabile lor.
Procedura de dobândire şi redobândire a cetăţeniei române prin acordare la cerere este prevăzută de Legea specială şi anume capitolul III a Legii nr.21/1991. Competenţa privind acordarea la cerere a cetăţeniei române fiind atribuită Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, şi nu se referă la locuitorii din Basarabia şi Bucovina de Nord care s-au născut pe teritoriul româniei până la 28 iunie 1940, precum şi descendenţilor acestora până la gradul III, chiar dacă datorită modificărilor politico-teritoriale acest teritoriu a fost anexat la URSS, iar după destramarea imperiului sovietic face parte din statul Republica Moldova, deoarece cetăţenia română a fost dobândită deja de aceştea prin naştere. Prin înscrisuri şi dovezile depuse la dosar în instanţa de judecată Basarabenii şi Bucovenenii vor reuşi foarte simplu a demonstra că sunt cetăţeni români născuţi pe teritoriul Basarabiei sau Bucovinei de Nord până la 28 iunie 1940 ori descendenţii acestora până la gradul III, o împrejurare de fapt dovedită (situaţie de facto – din momentul naşterii au devenit cetăţeani români) prin procedura de constatare – efectuată de unicul orgn competent – instanţa de judecată, devine o situaţie de iure. În aceste împrejurări locuitorii din Basarabia şi Bucovina de Nord, care s-au născut pînă la 28 iunie 1940 pe teritoriul Romaniei, precum şi descendenţii acestora pînă la gradul III nu au de ce să se adreseze uni oricare alt organ administrativ, doarece în condiţiile Legii nu se va respecta competenţa de constatare a unui fact deja existent.
Locuitorii din Basarabia, Bucovina de Nord născuţi pînă la 28 iunie 1940 pe teritoriul Romaniei, precum şi descendenţii acestora nu au de ce să ceară redobândirea cetăţeniei române, fiindcă cea mai legală formă va fi să depună în instanţa de judecată o cerere în constatare.
Legiuitorul, în legea nr.21/1991, nu a prevăzut procedura constatгrii cetăţeniei dobоndite prin naştere ci s-a referit doar în articolul 5 numai la cazurile în care persoanele pot fi considerate cetăţeni romani, dobоndind această calitate prin naştere. Dar, dat fiind faptul că legea specială se completează cu dispoziţiile legale de aplicare generală, în acest sens nu se poate spune că ar exista un vid legislativ. Constatarea cetăţeniei române pentru Basarabeni şi Bucovineni se va face prin aplicarea dispoziţiilor cuprinse în legea generală, respectiv, Codul de Procedură Civilă raportat la legea nr. 21/1991 şi la Constituţia României. Astfel competenţa constatгrii cetăţeniei dobоndite prin naştere nu este atribuită unui organ special pevгzut de legea specială.
Insă în cartea trei a Codului de Procedură Civilă şi anume articolul 331 şi urmгtoarele, legiuitorul a atribuit în competenţa instanţelor judecгtoreşti cererile pentru dezlegarea cărora este nevoie de mijlocirea instanţei fără să se urmarească stabilirea unui drept protivnic faţă de o altă persoană. Aşa cum prevede art.331 al Codului de Procedură Civilă, cererea adresată instanţei de judecată pentru constatatrea cetăţeniei române a locuitorilor din Basarabia şi Bucovinei de Nord nu urmгreşte obţinerea unui drept protivnic faţă de altă persoană ci doar constatarea unei stări de fapt- calităţii de cetăţean roman a persoanei născute pe teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de Nord până la 28 iunie 1940 precum şi descendenţilor acestora născuţi în străinătate ( se are în vedere Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud din Ukraina şi R. Moldova) din pгrinţi cetaţeni romani.
Viorica Viţă
Studentă anul IV facultatea de drept
Universitatea de Stat din Bucureşti
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu